Razboiul rozelor
A fost odata ca niciodata o Roza. De cate ori spunea ceva, celelalte roze aveau ceva de adaugat ca sa o sacaie, s-o sicaneze, sa-i aminteasca ca ele sunt destepte, au scoli inalte, au talent in ale scrisului si chiar mai mult decat atat, s-o oblige sa plece in alta parte, atat de tare le deranja prezenta ei. Pana-ntr-o zi cand Roza noastra si-a scos tzepii la inaintare si le-a sfidat pe celelalte roze punandu-le intrebarea: de fapt ce va doare?
Raspunsurile se pot lasa aici in plic sigilat si timbrat. Sa vedem daca au curajul sa raspunda cei vesnic deranjati de prezenta ei.
on Februarie 9th, 2010 la 22:31
Uite ca sfaram eu gheata, desi nu m-a deranjat niciodata prezenta rozei verzi. Te-ai suparat atunci, am sters urmele certei; nu ca ar schimba faptele; dar nu pot controla opiniile celor ce comenteaza.
Razboiul asta sper sa nu dureze suta de ani, ca n-o sa mai stiu a scrie pana atunci.
Hai, nu mai pune la suflet toate aberatiile, e loc pentru multi sub soare.
[Reply]
on Februarie 9th, 2010 la 22:31
Minos, nu am ce sa-ti reprosez; atunci am mai verificat inca o data faptul ca prezenta fluturelui verde agita apele oriunde s-ar afla cu mici exceptii. Dar dupa cum ai observat deja, la mine se contorizeaza pana si virgula ceea ce a inceput sa ma agaseze.
Toata lumea imi tine predici, etc. Nu-i corect…
Eu nu tin predici, nu fac observatii si-atunci?
Iti dai seama ca eu la tine nu mai las comentarii ca in alte zeci de bloguri din toata blogosfera. De ce?
Raspunsul e simplu: datorita fixatiilor unora si altora.
[Reply]